joi, 5 iunie 2008

yeLLow temptation

Ce usor trec mereu clipele in bratele tale
Acolo,undeva,intr-o sala,pe scaunele alea reci
Privindu-ne pe furis,jucandu-ne cu degetele
Stau uneori si te privesc cum iti treci
Firele blonde,suvitele de aur peste fata alba
Iar eu,suflandu-ti usor pe gene,
Te i-au fiori si te provoc atingandu-ne gleznele...
Prizandu-ne picioarele;pantofii nostri zambesc,sub banca galbena
Azi,ai tai erau mov,un simplu fum de mister
Si ma inebuneai in ora cand te uitai asa insistent si-mi spuneai:
"Vreau sa-ti pictez unghile-n rosu,atat iti cer!"
Iti raspundeam,privind frunzele de pe geam,ce tacuta erai...
"De ce...de ce nu mov,negru,sau galben?"
"Rosu,mai stii..aveam s-un cantec rosu,acum cred ca l-am uitat"
"Credeam ca-i gri...sau ca lamaia galben"
"Ti se decoloreaza amintirile...pan` si de noi vad c-ai uitat!"
...Ma uitam iar pe fereastra,picioarele ei se departau
Degeaba se ascundea,pieptul ii era tot cald,
Banca noastra galbena visa...gleznele ii plangeau,genunchii ni se sarutau

Sub apusul unui nou moment,
I-as fi spus sa traga-n piept
Aerul cu lacrimi,si sa-si acopere umerii goli..
Orice-ar fi stiu ca nu va uita de noi.

2 comentarii:

Filonous spunea...

Atât de frumos ai scris despre Luiza, atât de frumos... :)

Diana spunea...

^.^

[Multumesc muuuult muuuuuuuuult pt apreciere ..imi creste inima cand va ce-ai scris u,cand ma gandesc la mn,la ea,la tn..]

:X

va iuubesccc oameni buuni